Noi ne plângem?

Noi ne plângem? Serios, în România, sărăcia e pare-mi-se ultimul lucru de care să ne temem. La noi e la modă prostia, de ce zic asta? Păi uitați-vă la mizeriile de la TV - teleconcursuri, OTV, MTV, Elodia, Magda Ciumac, Naomi. Sincer, am văzut la știri trei zile la rând ce o pățit săracu' Naomi, cică l-o prins ceva tipi și l-o tuns, părerea mea? Foarte bine! Tot trebuia s-o facă cineva. Într-o țară în care promovăm homosexualitatea nu știu cum o să crească copiii noștri. Ce-o să-i zici plodului tău când o să vadă doi poponari lingându-se în gură pe stradă? Hai, mai gândește-te zece ani la o scuză.

Într-o seară, m-o strigat mama să vin până în cameră să văd ceva ce m-o oripilat, o obeză (stil balenă albastră) își serba la MTV ziua de naștere, 16 ani, tatăl ei fiind mare reverendu' lui pește vă puteți gândi cam ce zi de naștere i-o făcut ... NU !!! N-aveți cum să vă dați seama! 500 de invitați, ceva vedetă rap, cadou 3 scutere (de-alea de 20.000 de dolari bucata) , ditamai complex comercial închiriat, pretenții (cretina pulii) în rândul invitațiilor, dans, și toate cele, toată pretrecerea ridicându-se la suma de 450 de mii de dolari. JUMĂTATE DE MILION DE DOLARI SĂ DAI PENTRU O PETRECERE? Gândește-te o secundă câți copii ai fi putut salva în Etiopia, Zimbabwe, și alte țări care chiar au nevoie de o sumă să o numim infimă și nesemnificativă.

Vedeți? Asta e diferența între NOI și EI (cei din tările de lumea a III-a). NOI ne plângem că vai dragă n-avem bani, suntem faliți, n-avem bani de zorzoane si bling blinguri, mașini noi și alte căcaturi inutile, pe când EI mor de foame (la propriu) în fiecare secundă. Sincer, campania cu Pampers mi-a plăcut foarte mult. Gândiți-vă la o chestie : la fiecare scutece sau mă rog, pachet de scutece cumpărat, un copil de la EI primește un vaccin antitetanos gratuit. Nu vi se pare mult? Când te naști în România, Germania, Franța, mă rog, în orice țară din lume, în afara de cele de pe continentul african, primești GRATUIT acest vaccin, pe când în celelalte țări, chestioarele astea le primești doar dacă ai noroc, sau chiar deloc.

Vi se pare simplu nu? Ce vă doare? Empatie? Pula empatie. Nu e nevoie, nouă să ne meargă bine, ne doare-n pulă de ei nu? Ei bine, mie poate-mi pasă. Eu îi respect pe oamenii ăștia chiar dacă-s „fomiști, nespălați, analfabeți” , pentru că ei, spre deosebire de noi, știu să aprecieze orice primesc, pe când noi ... Mai bine mă opresc. Hai să ne băgăm să ne implicăm ... Contribuiți la UNICEF, arătați că sunteți oameni, fiți solidari. Și ca să vă arăt ceva șocant, o poză, care sincer, face cât 1 miliard de cuvinte.













După cum vedeți, un copil, emaciat, lihnit, nemaiputându-se mișca, își adună puterile pentru a se ridica măcar, și în spate? Surpriză! Un condor, sau ceva păsărică de-asta periculoasă, nu contează, în fine. Știți ce așteaptă această păsărică? Hehe, așteaptă să moară copilul ca să aibă ce mânca. Înțeleg regula „mănâncă sau vei fi mâncat„ , dar asta-i valabilă doar la necuvântătoare, și la canibali. Și aici se poate aplica, dar nu în contextul ăsta ... măcar să te poți împotrivi. Nenea care o făcut poza asta, cică o stat în jur de 20 de minute cu obiectivul pe copil, și pe vulturu ăla sau ce mama dracului îi, și o văzut că bebeul doar mima niște mișcări, de unde rezultă evident neputință, și câteva luni mai târziu cică s-o sinucis, asta, după ce și-o primit Pulitzerul pentru poză, normal, de ce să-l ajuți pe copil când te așteaptă faimă? Poate-i mai bine că totuși s-o simțit vinovat, și și-o luat viața.


Și încă o chestie, ca fapt divers ...



În unele țări, mâncarea o poți cumpăra doar cu aur, 0,1 grame de aur o pâine mai exact ...